< Blog

”You may say I′m a dreamer!”(John Lennon) sau invitație la reflecție la început de an…


poza 01ian2016

Poți spune că sunt o visătoare și asta e OK pentru mine în toate sensurile, poți spune, de fapt, multe despre mine, și acestea sunt OK atât pentru mine cât mai ales pentru tine…

Să revin totuși  la sunt o visătoare. Da, sunt o visătoare care crede că putem fi mai buni, mai dispuși la a simți și a vorbi despre ceea ce simțim mai mult decât la a judeca pe alții sau a dovedi altora sau chiar a ne arăta nouă cu intenția de a arăta celorlalți te miri ce…

Sunt o visătoare care simte că nu e o cauză pierdută credința că ne putem vedea ceea ce greșim dincolo de perdeaua de orgoliu cu care am crescut. Îmi vin în minte cuvintele Oanei Pellea care spunea că ar trebui să avem cantitatea de orgoliu doar cât suprafața tălpilor noastre și nu mai mult, pentru a nu călca pe sufletul nimănui nici măcar din greșeală….și-mi pun întrebarea: am ajuns suficient de abilă să-mi țin calul nărăvaș sub control? Să pot să mă disociez de ceea ce mi se spune sau mi se întâmplă din când în când? Sau și mai bine, am reușit să ajung la acel nivel de evoluție în care această disociere este integrată în ADN-ul meu emoțional ca și când de acolo ar fi? Iar ceea ce văd sau se spune despre mine să nu mă afecteze ci, dacă e cazul, să-mi fie doar o altă pată neagră revelată la care am de lucrat?

Imi doresc și vă doresc un An cu puterea de a privi în oglindă sau în oglinda ce o reprezintă cei din jur și să observăm toate perspectivele și oportunitățile de imbunătățire!

Și nu greșesc fiind o visătoare…pentru că eu cred în oameni!

Un Nou An cu bogăție interioară!

Omul este propriul său Prometeu! Jules Michelet